- ascensiúne
- s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. ascensiúnii; pl. ascensiúni
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
ascensiúne
Look at other dictionaries:
ascensiune — ASCENSIÚNE, ascensiuni, s.f. 1. Mişcare de jos în sus a unui mobil. 2. Suire, urcare (pe un munte); înălţare în atmosferă (cu balonul etc.) 3. fig. Dezvoltare, creştere, evoluţie a cuiva (pe scară profesională, socială). [pr.: si u ] – Din lat.… … Dicționar Român
escaladă — ESCALÁDĂ, escalade, s.f. Escaladare; suire, căţărare; ascensiune. ♦ fig. Extindere treptată a unei acţiuni, a unui conflict etc.; escaladare. – Din fr. escalade. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 escaládă s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
decadenţă — DECADÉNŢĂ, decadenţe, s.f. 1. Declin, regres. 2. Decădere, degradare morală. – Din fr. décadence, lat. decadentia. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Decadenţă ≠ ascensiune, progres Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
liberalism — LIBERALÍSM s.n. 1. Doctrină care, opusă socialismului şi dirijismului, proclamă principiul nonintervenţiei statului în economie, în relaţiile economice existente între indivizi, grupuri sociale sau naţiuni; promovează ideea libertăţii economice,… … Dicționar Român
neck — s. n., pl. néckuri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic NECK s.n. (geol.) Stâlp de lavă solidificată care umple canalul de ascensiune a magmei într un vulcan. [Scris şi nec. / < engl., fr. neck]. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
Громов, Александру Яковлевич — В Википедии есть статьи о других людях с такой фамилией, см. Громов. Александру Громов (рум. Alexandru Gromov, настоящее имя Александр(у) Яковлевич Гофман; 22 апреля 1925, Измаил, Бессарабия 12 июля 2011, Кишинёв … Википедия
ascensiona — ascensioná vb., ind. prez. 1 sg. ascensionéz, 3 sg. şi pl. ascensioneáză Trimis de siveco, 06.12.2007. Sursa: Dicţionar ortografic ASCENSIONÁ vb. tr. (rar) a face o ascensiune. (< fr. ascensionner) … Dicționar Român
coborâre — COBORẤRE, coborâri, s.f. Acţiunea de a (se) coborî, coborâş. ♦ (concr.) Loc pe unde se coboară. [var.: pogorấre s.f.] – v. coborî. Trimis de hai, 27.07.2007. Sursa: DEX 98 Coborâre ≠ ascensiune, suire, urcare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa … Dicționar Român
cursă — CÚRSĂ1, curse, s.f. 1. Distanţă parcursă regulat de un vehicul pe acelaşi itinerar şi conform unui orar stabilit. ♦ (concr.) Vehicul care parcurge o astfel de distanţă. 2. Distanţă parcursă de o piesă între punctele extreme într o mişcare… … Dicționar Român
cădere — CĂDÉRE, căderi, s.f. Faptul de a cădea. 1. Deplasare, mişcare de sus în jos a unui lucru, coborâre spre pământ sub efectul gravitaţiei. ♢ Cădere de apă = diferenţă de nivel între două puncte ale unui curs de apă; (concr.) masă de apă care cade de … Dicționar Român
